Persoane interesate

marți, 13 decembrie 2011

Transcrierea discursului liderului grupului PNL din Camera Deputaților, Călin Popescu-Tăriceanu, la dezbaterile generale asupra bugetului de stat pe 2012




“Domnule prim-ministru,
Doamnelor și domnilor miniștri,
Stimați președinți ai Camerelor,
Stimați parlamentari,

Mă bucur foarte mult că îl vedem astăzi pe domnul Boc în Parlament pentru că este o prezență extrem de rară. Noroc cu bugetul! Spuneți-mi, domnul Boc, discursul vi l-au făcut cei de la Fondul Monetar Internațional sau l-ați făcut dumneavoastră? Dacă îmi spuneți că l-au făcut cei de la Fond, e regretabil. Dacă îmi spuneți că l-ați făcut dumneavoastră, atunci nu e decât o dovadă că ați fost un bun învățăcel la cursurile pe care le urmați când erați cadru de bază la Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România și cu perspective să deveniți cadru de bază al Partidului Comunist Român.
Atâta demagogie, atâtea panglici, n-am mai ascultat demult.
În sfârșit, se vede din discurs că domnul Boc aplică, aș spune, orbește rețetele Fondului Monetar Internațional. Rețeta pe care o cunoaștem cu toții de trei ani de zile. Ea se numeste simplu: Austeritate. Ne-a promis în 2009 că aplică măsuri de austeritate. I-a dat peste mânuțe domnul președinte pentru că avea, la finele anului 2009, alegeri. Nu se putea să piardă domn prezident alegerile și atunci domnul Boc a amânat măsurile pentru mijlocul anului 2010. A aplicat măsurile preconizate de Fondul Monetar Internațional cumințel, ca un cetățean pe care-l duce Fondul legat la ochi și-l plimbă pe stradă. Și, care a fost rezultatul? Ne-a promis, la finele anului 2009, că în anul 2010 va fi mai bine. La finele anului 2010 n-a fost mai bine, evident, da’ ne-a promis că în 2011 va fi mai bine. Acum, ați auzit astăzi ce ne-a spus că la anul ieșim precis din criză, se termină recesiunea.
Nu știu cine vă mai crede, domnul Boc. În orice caz, cei de la Fond, văzând că măsurile pe care le-au preconizat n-au dat roade, au venit anul ăsta și v-au mai spus: Domnul Boc, mai băgați puțină austeritate, n-a fost de ajuns”. Rețetă pe care o aplică cam peste tot. Dumneavoastră, care nu prea înțelegeți despre ce e vorba, iarăși, elev conștiincios, îi dați înainte cu austeritatea și economia se prăbușește în continuare.
N-am nevoie să ne spuneți cifrele din statistici că a crescut Produsul Intern Brut. Uitați-vă ce scrie toată presa economică. Mai bine ați face să discutați cu operatorii economici și să-i ascultați pe ei și o să vedeți că nu este unul care să sesizeze 1% din ceea ce spuneți dumneavoastră.
Mai mult de atât, am auzit din declarațiile celor care vă tutelează, de la Fondul Monetar Internațional, că România ar fi acum mai bine pregătită să suporte o nouă criză. Adică cum, după ce ați luat măsurile de ajustare pe care le-a preconizat Fondul Monetar sau cu alte cuvinte după ce ați stors lămâia o dată, de două ori, credeți că mai aveți de unde să mai faceți o ajustare suplimentară? Concluzia este simplă. România astăzi este mai puțin capabilă să confrunte sau să înfrunte o criză decât era în 2009 când avea, slavă Domnului, ceva osânză acumulată.
În fine, astăzi, însă, așteptam să ne răspundeți la câteva probleme esențiale și anume, prima problemă: deficitul ar fi trebuit, evident, în aceste condiții să răspundă la întrebarea majoră, cu care ne confruntăm de trei ani de zile, și anume: Este bugetul capabil să pună capăt recesiunii și să asigure relansarea economică? Când colo, ce vedem? Cu ce se ocupă regimul Băsescu-Boc? Ne propune tot felul de lucruri care n-au nicio legătură cu acest subiect important, care frământă întreaga societate și toate categoriile socio-profesionale. Dânșii ne propun să discutăm despre revizuirea Constituției, ba comasarea alegerilor, ba reducerea numărului de parlamentari, reorganizarea administrativă, un nou sistem electoral și câte și mai câte și preocuparea de stopare a declinului economic este, probabil, pe locul 10, 20, 30 în lista de preocupări a dumneavoastră.
Între timp, ce se întâmplă în România? Un milion de locuri pierdute de când ați preluat guvernarea. Salarii micșorate. Șomaj galopant. Pensii erodate de inflație în mod dramatic. Impozit forfetar pe întreprinderile care făceau chiar și pierdere, între timp ați renunțat la el și mai presus decât orice, aș spune că ceea ce este foarte grav este că nu există niciun fel de perspectivă de ieșire din criză, numai vorbe și promisiuni. Așa cum spuneam, promisiuni în 2009, în 2010 și în 2011, evident.
Ce ar fi trebuit să facă bugetul pe 2012, domnule prim-ministru? În primul rând să vină cu aceste soluții de ieșire din criză și anume nu numai austeritate, pe care o preconizați și o aplicați cu multă cerbicie. Probabil că ați aflat, dacă nu, întrebați-o pe consiliera dumneavoastră pe probleme de economie, că cei mai reputați economiști și laureați ai Premiului Nobel - Paul Krugman, Joseph Stiglitz vorbesc în permanent despre greșeala aceasta enormă pe care o reprezintă numai aplicarea măsurilor de austeritate, fără să recurgeți la investiții din sectorul guvernamental, investiții masive.
Vorbesc pentru majoritatea parlamentară că poate, cine știe, se trezește. Deci, fără investiții guvernamentale masive, România nu va ieși din criză. Investiții guvernamentale, evident, care trebuiesc făcute în zona de infrasctructură. Ce a făcut guvernul dumneavoastră? A tăiat investițiile. De la altceva n-a tăiat mare lucru, dar de la investiții a tăiat masiv și-n 2009, și-n 2010, și-n 2011 și continuăm pe aceeași tendință și în 2012.
În privința investițiilor străine, ați reușit o contra-performanță ca de la aproape 10 miliarde de euro investiți anual, să ajungem la anul, probabil, la o cifră care se va situa sub 1 miliard de euro.
Mai are majoritatea actuală și guvernul o problemă, și anume fetișizarea deficitului bugetar. Această problemă cu deficitul bugetar, de care, astăzi, domnul Boc spunea că, iată, se regăsește în concluziile Consiliului European și în Acordul fiscal. Domnul Boc nu înțelege că acest lucru este valabil, într-adevăr, pentru țările care au un nivel ridicat de datorie publică și care nu pot să justifice în niciun fel deficite bugetare ridicate. Dar, pentru România, a o obliga la un deficit structural de 0,5%, este, în mod simplu spus, că vom condamna România să rămână o țară subdezvoltată. Dacă vreți să înțelegeți acest lucru simplu, bine. Dacă nu, nu aveți decât să mergeți în continuare cu aceste prostii care sunt aplicabile, așa cum spuneam, la nivel european, mai cu seamă țărilor din Zona Euro, care au datorii publice, care pleacă de la 60 până la 120% din Produsul Intern Brut. Pentru România înseamnă a-i tăia orice posibilitate de dezvoltare, orice posibilitate de reducere a decalajelor care ne separă de țările din Europa Centrală.
            Sigur că ar mai fi de discutat despre un alt element care ar fi putut să constituie un motor de creștere economică, este vorba de fondurile europene. Este o rușine modul în care vă căzniți de trei ani să absorbiți fonduri europene. Performanța este absolut deplorabilă - 3,5% din totalul fondurilor structurale și de coeziune absorbite până în prezent. Să nu ne puneți din nou placa, dacă apare domnul Boc, că îi place chestiunea asta, am văzut că și astăzi mai avea o bucățică din placa pe care o folosește la patefon, cu moștenirea. Da? În ceea ce înseamnă guvernarea trecută, vă readuc aminte că pe fondurile de pre-aderarea procentul de absorbție a fost de 98%. Guvernul actual în trei ani de zile reușeste 3,5 % procent de absorbție. Prin urmare, cred că astăzi Guvernul ar fi trebuit să prezinte un raport serios în privința performanței sau mai bine spus a contra-performanței de absorbție. Este aș spune aproape o atitudine criminală să luăm cu împrumut aproape 20 de miliarde de euro la care plătim dobânzi usturătoare și să avem în același timp 20 de miliarde de euro pe care nu îi folosim.
Mergem mai departe cu comentariile pe acest buget și am să vă spun că, după ce constatăm că Bugetul nu e capabil să vină cu nicio soluție legată de stoparea declinului și de relansarea economică, în final constatăm ceva care este foarte grav, și anume: care sunt obiectivele majore pe care le urmărește acest Buget să le realizeze? Care sunt obiectivele de investiții? Domnul Boc astăzi ne-a prezentat cifre, procente, s-a și încurcat - poate îl va învăța cineva de Guvern, nu știu, consiliera economică, că cifrele acelea care încep cu trei, formate din două cifre, 33, 35, erau procente din PIB, și că dacă vorbim de valoarea veniturilor și cheltuielilor din valoarea PIB-ului, totul ar fi trebuit să se învârtă în jurul a 200 de miliarde de lei. Deci mi se pare absolut deranjant ca primul-ministru să nu stăpânească nici măcar aceste cifre esențiale. Dar spuneam că în spatele acestor cifre nu am văzut o dezbarere serioasă în legătură cu obiectivele de invetiții, de exemplu, pe care urmărește să le realizeze acest Buget, cifre, procente, ok. Dar ce este în spatele lor? Ce facem cu acești bani, care este responsabilitatea Guvernului, dincolo de mita electorală, de darurile sau corupția politică pe care o facem cu parlamentarii puterii, ce facem cu acești bani? Cheltuim an de an bani și nu se alege nimic.
Ne-a vorbit domnul Boc de kilometri de autostradă. Îmi pare foarte rău, vă readuc aminte că cei 52 de kilometri de autostradă din Autostrada Transilvania, care s-au inaugurat în timpul mandatului domniei sale, erau terminați din noiembrie 2008, numai că nu aveau marcajele și semnele de circulație. E o realizare foarte importantă pe care a avut-o sigur în timpul mandatului și, evident, nu putea să lipsească tăiatul panglicii. Da? Așa.
Ne vorbește acum domnul Boc, l-am auzit la sfârșit, despre Centrala Hidroelectrică de la Tarnița, reactoarele trei și patru. E vorba de anul 2012 cumva? Încep aceste obiective sau sunt planuri pentru viitorul cicinal așa cum învăța răposatul să prezinte la plenarele de partid?
În privința ajutoarelor de stat, instrument pe care Guvernul ar fi putut să îl folosească într-un mod eficient, a vorbit de aproximativ 200 și ceva de milioane de euro, care au fost folosiți ca ajutoare de stat și care au dus la crearea, atenție, a 4.400 de locuri de muncă. Am fost foarte atent. Faceți o socoteală, la 4 milioane de locuri de muncă în România, domnul Boc a reușit o creștere substanțială de unu și ceva la mie. Am făcut o mică socoteală, câte miliarde de euro i-ar fi trebuit să consume dânsul ca să creeze un milion de locuri de muncă pe care a avut grija să le distrugă în vreo trei ani de guvernare, vreo 45 de miliarde. Nu vă calculez de câți ani e nevoie pentru că ajungem în ridicol. Dicutăm o temă prea serioasă ca s-o luăm , aș spune așa, în bătaie de joc.
Iată câteva din elementele pe care domnul Boc le-a prezentat aici numai și numai cu un singur scop, ca să se facă de râs. Deci în concluzie, și cu aceasta am să închei. Bugetul nu răspunde la niciunul din dezideratele esențiale. Stopează declinul economic? Răspunsul este evident, nu. Relansează economia? Evident, nu. Ne dă o imagine asupra modului în care sunt cheltuiți bani, care este eficiența cheltuirii banilor, pe ce se duc acești bani? Iarăși răspunsul este din păcate negativ.
Cu o astfel de politică Guvernul condus de Boc și actuala majoritate condamnă România la înapoiere. Sper din toată inima să vă condamne și pe dumneavoastră electoratul la viitoarele alegeri comasate.
Vă mulțumesc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu