Persoane interesate
duminică, 23 februarie 2014
Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Zbor către Selena
Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Zbor către Selena: Tu aveai profilul unei păsări cu cioc, Coborând din pantofii tăi ...
Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Astenii de Asia Mică
Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Astenii de Asia Mică: Intonez pentru orgă un eveniment sigilat, Îl pun deoparte, acoperit cu toba capac, Comoară corsară de ansamblu şi de suflet, Pe car...
Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: CONFORT MEDIOCRU ÎNTR-UN VIS DUMNEZEIESC
Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: CONFORT MEDIOCRU ÎNTR-UN VIS DUMNEZEIESC: Doamne, sunt o clipă pierdută în ticăitul inimii Tale! Istoriile nesincrone printre camioane ruginite Şi tone de fier vechi bu...
duminică, 16 februarie 2014
Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Postul de pază e gol
Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Postul de pază e gol: Aseară poetul a murit regulamentar, Se așezase la aceeași masă de scris, Avea în fată aceeași sticlă, același pahar, Alături compute...
Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Întrecere de călăreţi
Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Întrecere de călăreţi: acum ştiu, deşi este greu să cred, acum văd, deşi lumina mă doare. acum sunetele au cromatică valoare. sunt tăcut ca un şarpe în oraş, nim...
sâmbătă, 15 februarie 2014
Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: BALADA NERITMICĂ
Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: BALADA NERITMICĂ: Eu mai veghez în somnul tău lumina Pe când umbroase gene tu închizi uşor Să-ţi fiu etern balaur ca să-ţi păzesc grădina, în care t...
joi, 13 februarie 2014
Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Un tigru - dragostea / de pe Karina - playcast art...
Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Un tigru - dragostea / de pe Karina - playcast art...: .....................................................................................................................
duminică, 9 februarie 2014
Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: I am lost in your soul…
Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: I am lost in your soul…: I’ve got lost in your soul You don’t show me the way anymore, I am tired from so much walking, Wh...
Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: BALADA NERITMICĂ
Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: BALADA NERITMICĂ: Eu mai veghez în somnul tău lumina Pe când umbroase gene tu închizi uşor Să-ţi fiu etern balaur ca să-ţi păzesc grădina, în care t...
luni, 3 februarie 2014
M-am rătăcit la tine-n suflet
M-am rătăcit la tine-n suflet
Şi drumul nu mi-l mai arăţi,
Sunt obosit de atâta umblet,
Când bat la clandestine porţi.
Aici sunt drumuri nesfârşite
Şi stări cum n-am văzut vreodat',
Pe lângă lacuri liniştite,
Vulcani de flori erup neîncetat.
În câmpuri pardosite
Şi cu miros înmiresmat,
Albine neobosite
Pun mierea într-un vis curat.
Din orizont se văd furtuni,
Mă adăpostesc sub ochii tăi,
Pe aici nu au trecut nebuni,
Să care-n cufere scântei.
În liniştea atât de pură
Doar supărările te dor,
M-am rătăcit la tine-n suflet,
Iubindu-te într-adevăr.
Atât am vrut să stau aici,
În raiul sufletului nins,
Că am brăzdat cu flori de nuferi
Destinul încă neatins.
Pe la răscrucile de viaţă
Erau fântâni fără de nume,
În ele limpezeam speranţa
Şi risipeam câte-o genune.
M-am rătăcit la tine în suflet,
Eu sper acum- definitiv,
Când toamnele îmi plâng în umblet
Că totul este relativ.
Şi drumul nu mi-l mai arăţi,
Sunt obosit de atâta umblet,
Când bat la clandestine porţi.
Aici sunt drumuri nesfârşite
Şi stări cum n-am văzut vreodat',
Pe lângă lacuri liniştite,
Vulcani de flori erup neîncetat.
În câmpuri pardosite
Şi cu miros înmiresmat,
Albine neobosite
Pun mierea într-un vis curat.
Din orizont se văd furtuni,
Mă adăpostesc sub ochii tăi,
Pe aici nu au trecut nebuni,
Să care-n cufere scântei.
În liniştea atât de pură
Doar supărările te dor,
M-am rătăcit la tine-n suflet,
Iubindu-te într-adevăr.
Atât am vrut să stau aici,
În raiul sufletului nins,
Că am brăzdat cu flori de nuferi
Destinul încă neatins.
Pe la răscrucile de viaţă
Erau fântâni fără de nume,
În ele limpezeam speranţa
Şi risipeam câte-o genune.
M-am rătăcit la tine în suflet,
Eu sper acum- definitiv,
Când toamnele îmi plâng în umblet
Că totul este relativ.
In rugul orelor
Zăpada nu a venit,
Doar câinele mare, alb, aleargă spre asfințit,
Aleargă ca o ceată, sunând din clopot tare,
De undeva se aude plângând o bocitoare,
E liniște în fire, neliniștea e-n noi,
Cadavrele de timp, ne trag iar înapoi,
Ne bat inimile în așteptare,
Simțim cu toții anul ce moare,
Dar nu ne pasă, avem speranțe,
Cu optimism și cutezanțe,
Privim nainte, dincolo de ceață,
Va fi o noapte, apoi dimineață,
Ne facem planuri ce sa purtam,
Dar nu ne pasa cum ne purtam,
Să fie rosu, să fie nou, să fie cool,
S-avem ecou...
Norii se așează în carduri de oi,
Ni-i vinde un cioban crescut din noi,
Noi suntem mândrii că suntem noi,
Mai noi ca vremea ce ne ia parte,
Vămi de săruturi în miez de noapte,
Visam sa trecem prin porți de an,
Cu vâsc străjuite și dor avan,
De alte tărâmuri, de alte lumi,
Se aud în aer bubuituri de metale,
Nu clopote de veacuri, ci artificii orientale,
Ne luminează florile de foc
Si toți strigam s-avem noroc,
Spargem pahare și farfurii,
De ghinioane să scăpăm, copii,
Dar nu ne facem o cruce, nici mică,
E miez intre ani și n-avem frică,
Stele nu sunt, nu-i nici durere,
Doar ceața asta spartă-n junghere,
Casiopeea zâmbește sus,
Sărmani copii, încă un an vi s-a dus!
Si atunci apar colindători,
Din timpuri vechi, ne vin urători,
Să nu uităm cine suntem,
Să nu uităm, cât mai putem,
Să nu uităm sa deschidem poarta,
La plug și urs, la cei cu capra,
Fiindcă altfel suntem vii și săraci,
N-avem zapezi de arginturi, doar draci,
Ne avem pe noi, cei vechi, nu cei noi,
Răsărind ca strigoii timpilor de nevoi,
Înnoite cu ura, cu spaime și frici,
Ce te fac să nu tai din orele mici,
Chiar ceea ce ești, chiar ceea ce vrei,
Zbor către înalturi și mici odiseei,
Rupeți deci normalul care ne împresoară,
Cu mediocritate și televizoare,
Cu oameni de paie, care strălucesc,
Fii tu lângă tine cu cei ce te iubesc,
Uita-te spre cer la Pruncul Ceresc,
Caci în tine ai chiar o catedrală,
Ce poți sa o umpli cu suflet, nu cu ceară,
Mănâncă cu poftă visele ce ard,
Dă drumul din ceruri la zapezi ce cad,
Ca să întinerească glia și pe noi,
Fiindcă suntem unici prin toți anii goi,
Noi ne umplem vremea,
Noi ne facem veacul,
Noi sunam din clopot,
Noi speriem pe dracul!
Ninge- ce miracol- șchiopătat de vreme,
La multi ani cu bine și fără blesteme!
sâmbătă, 1 februarie 2014
Abonați-vă la:
Postări (Atom)