Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: ATLETISM:
Timpul nu-mi impută nimic personal,
Se plimbă regeşte, mă macină grav,
În urmă clepsidra mă şterge de praf,
Îngrijind tabloul cel suprareal.
Pe spinarea mea clipe fac scandal,
Grăbind neglijent viaţa în exil,
Creaturi celeste ma transformă în. zbir,
Prefăcând cuvântul într-un mod banal.
Târfele de lux îţi toacă extazul,
Pe strada Montagne din nou fac apel,
Omul din cătuşe să-şi smulgă obrazul
Să scăpăm râzând de alde Brummel!
Avalanşa de vorbe să tacă-mbătată
La Taverne Royale în halbe cu punch,
Lumea cea sordidă îşi dezvăluie toată
Florile rele ascunse sub blugi.
Şi-n teancul de texte, mestecând cultură,
Anexăm probleme la înmormântări,
Teancuri de morminte, sfidare, tortură,
Triumf fulgurant, naive urmări.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu