Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Poem fără final

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Poem fără final: Pe zidul acela urcam Infinitul,

Căci tu într-o mână o lacrimă aveai,

Stăteam lângă tine, privind aurore,

Şi vorbele goale pe loc le spărgeai.



Mai jos, pe trotuarul de piatră din lavă,

Cârpacii de zodii dădeau în ghioc,

Eu stam lângă tine, mâncând o agavă,

Iar ei îmi vindeau destinu' -n  talcioc.



Baloane de azi, un şir nesfârşit, arhaice iluzii,

Căci cine ca mine suporta  din poezii perfuzii?

Tu nu le-ai dorit, doar eu, mobilând corvoada cu cărţi,

Trăgeam unanim risipiri  transpuse între sorţi.





La moara inspiraţiei, muzele băteau daracul,

Rotind lâna mieilor morţi pe pitacul

Lui liber în viaţă, creativ şi modest,

Să spun doar un lucru: Sincer, lume, te iubesc!



Dar cartea aceea voi nu aţi cules, iar focul tot arde,

Va arde haine şi fapte, vor rămâne fără cititorii cei uşori,

Ba fără urmaşi, fără clipe cu nişte ascultători,

Eu voi scrie iar cartea, dar voi nu veţi fi în nicio parte.



Pe zidul acela suie astăzi cuvinte, temeţi-vă deci,

Că vi se vor deschide destinele aminte, cam seci,

Dar spusa e spusă, iar voi, dregătorii arşi la auz,

Veţi merge pe drumuri cu gropi, nămol  şi moluz!



Finalul îl scrieţi, tăcând fiecare, căci, slobod, poetul

Merinde mai are...

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Salutări!

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Salutări!: Cel mai frumos poem nu l-am scris până acum, Iubita mea, sângele meu, iubita mea fum, Ştim amândoi asta, am avut ocazii şi m-am descur...

De echinox în ziua fericirii

 De echinox în ziua fericirii: De echinox şi-n ziua fericirii, Când soarele şi luna firii Se întâlnesc într-o egală zi, Îmi împart timpul după cum îl ştii, Cu tine înt...

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Meşteşuguri

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Meşteşuguri:Ei săpau în mine ca în mine,

Cătând să scoată diamante şi rubine,

Eu ochi le-am spus de Homer că le dau,

Ei nu înţelegeau, dar eu vorbeam pe şleau,

Ei tot săpau, rupând, eviscerând,

Sădind în ei lucirea de mormânt,

Eu le udam o sete doar de viaţă,

Ei inundau cu foame a lor speranţă,

Ei tot ofrande ar fi cules din oase,

Eu le dădeam doar primăveri ploioase,

Ei râcâiau cu dalta şi toporul,

Eu le dădeam din tâmplă semitonul,

Ei mă trădau, hulubi smulgând din vise,

Eu , omul viu, le râuream narcise,

Ei muşcau  ce îi făcuse, mâna şi ţărâna,

Eu mă rugam ca să-şi închine urma,

Ei triumfau cu pielea mea pe-un ciot,

Eu eram liber timpul să-l socot

Şi minele le închideam în mine,

Adio pietre tari, adio cine!

Atunci el drumul  crinilor  dădea,

Să mă sufoc cu propria  rindea.

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: O piatra de cer

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: O piatra de cer: Acum chiar pot să vă spun o poveste, Cum pluteam printre stele odată, Când dușmanii nu aflaseră încă de veste, Iar tu erai o icoana de ...

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Cel mai bun timp

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Cel mai bun timp:  Ne cheamă marea cu al ei miraj,

Dând zdrenţelor de nori din noi văpaia,

Să  crească-n ceruri îngerilor sălaş

Din dragoste de om şi vorba aia.



Ne cheamă ţărmul rupt dintr-o epavă

de vas ucis la stânci de vreo furtună,

ne pune ancorei de suflet sclavă

o inimă ce-n viaţă dor adună.



Ne cheamă păsări libere şi triste

Când singure străbat al zării cerc,

Căci nimeni nu e vesel  să asiste

la dragostea ce nisipurile întorc.



Ne cheamă depărtarea  abisal,

Lăsându-ne mai singuri fiecare,

Cu cât mai hoinărim fără de mal,

Pe valuri trupuri fără de valoare.



Ne cheamă fruntea inimii ce doare

Aici cu albatroşi-n a lor splendoare,

Să încoronăm cu talpa pe nisip

O urmă doa a celui mai bun timp!

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: ARTIST FLUIERAT

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: ARTIST FLUIERAT:ARTIST FLUIERAT

 Maşina mea de scris - temniţă de artist, dar şi parc,

Ambiguitate de număr refuzat

La marginea programată a meşteşugului,

Chiar dinţii ei de fildeş pe carii de fier

Rânjesc a ispită, slim,

Maşina mea de scris

 A ostenit ca floarea ruşinii la

 Marginea drumurilor, mereu pricăjită.

Zeiţa nopţii mele contrariată de dor,

Au trecut zeci de  ani de tobe şi

 Nevoi învârtite la butonieră,

 De democratice strigări,

Descheierea bestiarului poetic

În răspuns aristocratic de stil,

Prelungire pe pagina albă

 A fantomelor neînţeleselor talgere,

lesteme de răni ale unghiilor

Clipocind destrăbălat în ochiul geniului,

 Libertate de desuspendare sudică.

 Eu, omul din sud,

Nu ma înclin niciodată în fata unui prost,

 Inocent şi curat mă închin în fata lui Dumnezeu,

Maşina mea de scris live,

Temniţă de artist pictural fluierat.

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Părinţii

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Părinţii: Prin fiecare pas al meu 

Vorbea odată Dumnezeu,

Fiindcă acolo între sfinţi 

îmi ţinea-n inimă părinţi,

Era mereu la fel ca azi, 

Căci ei vorbeau fără de vreme, 

Iar eu, plimbat ca să mă cheme, 

Îi veneram de prin şedinţi, 

Neluând în seamă cele semne! 

Apoi, când clipele dureau, 

Îi respiram în cerul greu, 

Iar lumea îmi cerea vreo dare,

Întors cu gândul din vreo mare,

Căci doar cu mine aveau răbdare! 

Atunci i-am redescoperit, îngerii mei înaripaţi, 

De parcă am fi fost pe lume fraţi, 

Iubindu-mă, iubindu-i ars,

Ca limpedele cer de japs,

Pe clipă şi secundă semne, 

Lăsând din inimă să cheme,

Pe Dumnezeu -sufletul lor, 

Căci oricărui Părinte îi e dor!

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Zăpezile de mâine vor veni

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Zăpezile de mâine vor veni: Îmi zice Andrei să scriu poemul cu zăpadă, Să cadă din ceruri pe pământ odată, Să poată din nou să-l refacă Pe omul de zăpadă, numitul ...

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Îngeri pe zăpadă

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Îngeri pe zăpadă: Curând din nou va ninge, chiar şi peste Ninive, Lăsând in urma ghețuri atât de colective, Căci Domnul ne dă pacea aceea constructivă, Ca ...

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Îngeri prin zăpadă

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Îngeri prin zăpadă: Curând din nou va ninge, chiar şi peste Ninive, Căci Domnul ne dă pacea aceea constructivă, Ca să acopere ţara aceasta creativă, Atunci...

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Viaţa mea, tu eşti femeie!

Giurgiuvean şi Poet in vreme de ploaie: Viaţa mea, tu eşti femeie!: Bine, viaţă, ai dreptate, Iar încâlcita parte se deşartă cum vrea ea, Deşartă-i inima mea, Că trăiesc pe datorie, Numai datorită ţie, ...